Eu acum ar cam trebui sa dorm , nicidecum sa scriu aici. Dar mi-era dor de postat asa ca m-am gandit sa mai filozofez cate putin…
In ultimul timp am impresia ca viata e o tembelenovela telenovela proasta.
De ce trebuie sa se reia atatea lucruri enervante, si sa mi se strice dispozitia? De ce? Si pana la urma se rezolva…apoi o iau iar de la capat.
Deja m-am obisnuit, cred. Dar nu mai pot suporta situatia. O sa ajung in curand la psiholog. Sau poate chiar psihiatru, you can never know.
Am impresia ca nimanui nu-i mai convine ceva legat de mine. Nu stiu de ce. Cred ca orice as face, tot exista cineva care are ceva impotriva sau crede ca am gresit cu ceva.
Ma simt ciudat pentru ca stiu prin ce trec. Si ciudat e ca nimeni n-ar banui. Nimeni care nu ma cunoaste asa de bine. Parca nici nu ma mai intereseaza niste impresii. Ideea e ca oamenii care conteaza pentru mine sa ma ajute si ca eu sa ma inteleg bine cu ei. Asta vreau. Nu vreau lucruri materiale, care conteaza decat extrem de putin. Asta ar cam fi dorinta mea de sarbatori.
Nu vreau domne cadouri. Singurul cadou pentru mine ar fi liniste, sanatate, FERICIRE pentru o perioada lunga. Asta vreau Doamne, sper sa tii cont. Si tu, Mosule 
.
Poate credeti ca exagerez. Eu nu prea cred. Sunt si-asa destul de sensibila ca sa fac fata la tot. Eu vreau si eu acolo o mica putere de a merge mai departe. Chiar am.
Si hai ca ma duc si eu la culcare, daca vreau sa fac fata pana la urma monotoniei asteia.
