Cine suntem?
E ciudat cand stai si te gandesti, incercand sa descoperi cine esti… Hmm…
Da, poate ca multi mai facem asta din cand in cand…nu stim cine suntem, ce suntem si ce am vrea sa fim… Suntem oameni. Suntem entitati. Asta o stim bine. Suntem suflete, trupuri, minti. Dar ce se ascunde in spatele acestora? Cine suntem noi cu adevarat? Si unde e acest adevar? Da, omul continua sa-si puna intrebari. Mereu ne punem intrebari. Si mereu punem intrebari altora. De ce? Pentru ca omul e in permanenta nevoie de cunoastere. Si oricat am incerca sa ne mintim, stim ca mereu vrem sa fim mai inteligenti, sa stim mai mult.
Poate ca suntem niste organisme supreme, inzestrate cu viata ca toate celelalte, capabile sa simta caldura, frigul si durerea, dar si restul de sentimente care ne fac OAMENI, iubirea, afectiunea, mila. Oare de ce am fost creati? E greu sa iti descoperi menirea, dar cel mai bine e sa accepti ca aceasta nu trebuie cautata, ci iti va aparea in drum la momentul potrivit.
Da, ne intrebam mereu cine suntem noi cu adevarat? Ce personalitate avem? Ce ne face pe noi UNICI? De ce sa ne intrebam, cand gasim mereu in noi raspunsul, pur si simplu privindu-ne in oglinda sau in adancul sufletului. Uitati-va la voi. Va place ceea ce vedeti? Va place ceea ce faceti? Daca da, atunci sunteti pe un drum bun. Daca nu, incercati sa va indreptati pasii.
In fiecare din noi e suflet. In fiecare din noi se ascunde CINEVA care are calitati si defecte, sentimente, trairi, sperante.
E bine sa cauti, dar te-ai gandit vreodata ca mereu cand cauti ceva, gasesti altceva? Nu ti s-a mai intamplat? Deci, daca ne vom cauta pe noi, vom gasi ceea ce zace in noi, unele farame pe care le avem cu totii si le tinem ascunse. Si nu neaparat faramele ne reprezinta. Cine esti tu cand esti de unul singur? Cine esti tu cand esti in lume? Cine? Poate ca ti s-ar parea ciudat ca in tine sa fie mai multi TU. Pentru ca suntem complecsi, pentru ca nu putem fi unilaterali, pentru ca nu putem fi mereu aceiasi, pentru ca ne schimbam. Si atunci, de ce sa ne cautam pe noi? Cand stim ca va fi in zadar…
Imi place sa ma intreb, dar cand caut raspuns si nu gasesc, parca ma doare. Sunt atatea intrebari fara raspuns, sau atatea care au mai multe raspunsuri si niciodata nu stii care ti s-ar parea cel mai potrivit, pentru ca nu ai mai fi pus la fel intrebarea, pentru ca nu poti pune o intrebare stiindu-i raspunsul decat daca vrei sa verifici cunostintele celuilalt.
Nu va mai intrebati ceea ce nu s-a raspuns decat daca vreti sa fiti savanti, cercetatatori, arheologi, inventatori s.a.m.d. Altfel nu veti face decat sa va simtiti atat de marunti fata de lumea asta care ascunde atat de multe. Si totusi, cea mai mare intrebare ramane aceea in cautarea de sine. Nu te cauta, caci te vei pierde. Tu esti tu, cu tot ceea ce simti, ceea ce faci, ceea ce gandesti, ceea ce ai trait pana acum. Si vei ramane tot tu chiar daca te schimbi…
septembrie 9, 2011 la 9:39 pm
[...] O viziune mai veche a mea poate fi intalnita in postarea “Cine suntem?”:http://ralukm92.wordpress.com/2008/08/03/cine-suntem/. Trebuie sa analizez daca mai am aceeasi parere ca atunci, sa constat ce diferente au aparut intre [...]