Vreau sa vorbesc despre…dor. Ei bine, mi-a zis cineva odata cum ca dorul este cuvantul care se intalneste decat in romana, neregasindu-se in alte limbi. Oare asa o fi? Poate pentru ca noi, romanii, consideram ca exista si acest sentiment…Poate pentru ca se resimte prin multe inimi…sau tzeste
).
Well, stim ca el este un sentiment care defineste absenta…absenta unor persoane dragi, ale unor senzatii, stari din trecut, sau intamplari, evenimente, sau pur si simplu perioade de timp. Nu cred ca exista cineva care sa nu fi avut vreodata acest sentiment…
Pur si simplu, el ne face sa nu mai traim prezentul cu gandul…de obicei, ne conecteaza de trecut, dar poate sa ne conecteze si de viitor, ceva in genul ‘vreau mai repede’ etc., adica murim de nerabdare pentru a face ceva sau a ne intalni cu cineva, si pur si simplu NE E DOR. Daaaa…ne e dor!
Ne poate fi dor de casa, de familie, de prieteni, de iubit(a), de mare, de munte, de scoala (mai rar intalnit tipul acesta de dor, dar de obicei apare in timpul epidemiei de plictiseala
) ), de distractie, de copilarie, de adolescenta, de tinerete si …de multe altele
. Lista poate continua…
Dorul…ce sentiment… Sentiment care ne face sa credem ca timpul ne invinge…
Daaaa…poate ca mi-e dor si o sa-mi tot fie dor…
Asta-i viata
)…
Acum ca e vacanta, am senzatia ca prietenii si prietenele mele pleaca, iar eu voi ramane acasa si o sa ma ocup de “DOR” …intelegeti voi
). Nu stiu de ce, dar pur si simplu trebuie sa am mereu senzatia asta la inceputul vacantei de ceva vreme incoace…Poate pentru ca nu mi-am mai planificat nimic de multa vreme si nu vreau sa stiu ca voi ramane la un moment dat singura in oras, plictisindu-ma sau omorand plictiseala in cele mai ciudate sau tampite moduri posibile.
Atata timp cat am cu ce sa-mi ocup timpul, totul e perfect…DA, am cu ce sa-mi ocup timpul…mereu am avut…poate ca nu tot timpul am ales metodele care mi-erau mai aproape si care mi-ar fi folosit la ceva, ca de exemplu studiul
))..Sunt o mare lenesa. Si sincer, imi plang de mila pentru asta ;;). Eu as fi pierdut timpul, decat sa ma strofoc…Neah, munca asta nu-i de mine…Voi intelege eu la un moment dat ca ar trebui sa ma ocup si de-astea daca vreau sa fac ceva bun
). Si ma mir cum de lumea crede ca pentru mine, e prea mult. Da cine stie cat si cum lucrez eu de obicei, stand toata ziua in fata ecranului, cu lista de mess in fata, stand pe Invisible la “restu’ lumii”, facand doar anumite cerinte care se numesc teme (si de multe ori din amabilitate pt colegi
) )…
Din DOR am dat-o in altceva
)…poate pentru ca ma simt la inceput de vacanta . Ma simt libera din nou, am timp garla, si nu stiu ce voi face cu el, sau poate ca ar trebui sa-l planific cum trebuie, desi niciodata nu m-am priceput la planificari. Deh, om dezordonat
). Inca un motiv pentru care imi plang de mila :-”.
Si mie imi place foarte mult o melodie de la Avril, “When you’re gone” . Un vers semnificativ din aceasta piesa l-am ales ca titlu. (prietenii stiu de ce
)). Cred ca se potriveste cu subiectul asta, deci…Sper ca asta e un fel de ‘cireasa de pe tort’
).
Si…sper ca n-o sa ma plictisesc prea repede de vara, ca apoi sa vreau la scoala, sa ma satur iar de scoala, sa vreau sa vina iar vacanta mare si sa fiu nevoita sa astept mai bine de juma’ de an ca s-o primesc iar…
Ce ti-e si cu doru’ asta
)))…